Picture
Lipidele, numite şi grăsimi, sunt substanţe esenţiale atât pentru plante şi animale cât şi pentru om. Ele ajung în organism fie pe cale exogenă (din grăsimile animaliere sau vegetale din hrană), fie pe cale endogenă (se sintetizează, în interiorul organismului din glucide sau din proteine).
  Cele mai multe lipide sunt substanţe formate din două componente; una reprezentată de acizi grasi, iar cealaltă de glicerina sau din alţi alcooli. Dinte acizii graşi, o parte din cei nesaturaţi sunt esenţiali pentru om, căci nu pot fi sintetizaţi de către organism. Ca şi în cazul proteinelor, la care doar aminoacizi esenţiali prezintă cu adevărat importanţă, şi în cazul lipidelor, contează asigurarea unui nivel optim de   
acizi grasi esentiali (AGE) din sursele de hrană. Nu este atât de important câte lipide introducem în organism, căci corpul le poate fabrica singur, ci contează cantitatea şi felul de acizi graşi esenţiali, ce intră în organism odată cu hrană, deoarece aceştia nu pot fi sintetizaţi de către om, dar pe baza lor se pot construi toate lipidele de care organismul omului are nevoie.
 Lipidele în organismul omului

   Lipidele sunt substanţe indispensabile vieţii. Ele îndeplinesc mai mule roluri importante:
  - protejează şi susţin organele interne (rinichi, ficat, inimă, splină), atât în poziţie statică cât şi la deplasarea sau la zdruncinare (amortizează şocurile);
  - contribuie la reglarea temperaturii, atât ca donoare de energie calorica, cât şi ca strat izolant subcutanat;
  - furnizează multă energie (9,1 kcal, valoare dublă faţă de glucide), însă nu prezintă prioritate în metabolismul energetic, arzându-se după glucide;
  - se depozitează, mai ales în ţesutul adipos, ca substanţe de rezervă;
  - protejează vasele de sange şi terminaţiile nervoase;
  - intră în structura celulelor participând la formarea membranelor şi la asigurarea permeabilităţii acestora, dar regăsindu-se şi în interiorul celulelor, mai ales la nivelul mitocondriilor;
  - intră în componenţa tecilor neuronale;
  - lipidele circulante asigură transportul unor substanţe importante (vitamine liposolubile, hormoni, minerale);
  - grăsimile subcutanate asigură protecţie mecanică şi radioactivă;
  - în cantitate moderată, intervin ca stimulenţi ai sistemului reticulo-endotelial (atât în exces, cât şi în deficit, efectul este contrar);
  - intervin în activitatea endocrină.
  Pentru a fi absorbtie, deci pentru a trece din aparatul digestiv în sânge, grăsimile  trebuie să treacă prin mai multe transformări. După trecerea în fluxul sanguin, are loc transportul şi metabolismul lipidelor.

 Clasificarea lipidelor

   După criteriul biologic, grăsimile se împart în:
  - lipide de rezervă (care se acumulează la om, în ţesutul adipos, iar la plante în diferite organe, mai ales în unele seminţe sau fructe),
  - lipide de constituţie (care intră în structura celulelor),
  - lipide circulante (care circulă prin sange sau prin limfă).

  • Criteriul biochimic împarte grăsimile în mai multe tipuri, aşa cum se poate vedea în tabelul de mai jos:

 
Tip de lipide

Reprezentanţi

  Lipide simple (conţin doar carbon, oxigen şi hidrogen)

  - gliceridele (esteri ai glicerolului cu acizii graşi)
  - ceridele (esteri ai unor monoalcooli superiori cu acizi graşi)
  - steridele (esteri ai sterolilor cu acizii graşi)

  Lipide complexe (conţin, pe lângă şi alte elemente, ca: fosfor, sulf, azot, etc.).
 (glucolipide, lipoproteine).

  - glicerofosfatidele (fosfatidele)
  - sfingolipidele

  Lipide combinate cu alţi compuşi organici

  - glucolipide (lipide combinate cu glucide)
  - lipoproteine (lipide combinate cu proteine)




    Din punct de vedere alimentar, lipidele se împart în:
  - grăsimi de origine animală (aceste lipide conţin preponderent acizi graşi saturaţi,  cu excepţia pestilor)
  - grăsimi de origine vegetală (lipidele vegetale, care predomină în seminte oleaginoase, au un conţinut ridicat de acizi graşi nesaturaţi).

Excesul de lipide alimentare


  În exces, grăsimile alimentare, provoacă, cu toate complicaţiile aferente:
  - obezitate,
  - hipotiroidie,
  - hipercolesterolemie,
  - hipertrigliceridemie.

 Reprezentanţi mai importanţi

     Trigliceridele

  Majoritatea lipidelor de rezervă, atât la om cât şi la animale şi plante, sunt formate dintrigliceride, care sunt lipide simple şi neutre (nu prezintă activitate ionică). Diferenţa dintre trigliceridele lumii animale şi cele ale regnului vegetal, constă în tipul acizilor graşi care intră în constituţia acestora.
   La om, trigliceridele se acumulează în ţesutul adipos. Deşi digestia si absorbtia lipidelor presupune scindarea lipidelor alimentare în componentele lor (acizi graşi şi glicerină), totuşi, trigliceridele din hrană, pot traversa lumenul intestinal, pătrunzând în sânge, direct sau indirect - prin limfă. acest fenomen are loc după mese bogate în grăsimi, dar şi în unele dereglaje legate de absorbţia intestinală.

  Lipoproteinele

  În plasma, în condiţii normale, majoritatea lipidelor şi fracţiunilor lipidice, cu excepţia unor acizi graşi care circulă liber, intră în structuri complexe, fiind legate de proteine.
  Lipoproteinele deci, sunt substanţe din categoria lipidelor complexe, alcătuite din una sau mai multe grăsimi, în asociaţie chimică cu una sau mai multe  proteine.
  În cazul lipoproteinelor circulante, componenta proteică, în special prin densitatea sa, determină mobilitatea întregii substanţe, îndeplinind rolul de transportator sau de "cărăuş".

  Fosfolipidele

  Grăsimile complexe care conţin fosfor, sunt numite fosfolipide. Aceste substanţe sunt lipide de constituţie, intrând în toate structurile celulare, de obicei legate de proteine, cu care formează fosfolipoproteinele.


Conţinutul mediu în lipide (grăsimi) al unor alimente:

       Alimentul                                                                                                Conţinut în lipide - la
                                                                                                                      parte comestibilă,
                                                                                                                   în ordine descrescătoare[%]

  Grăsime topită (unsoare, seu)                                                                                     100

  Uleiuri vegetale                                                                                                       100-99

  Unt                                                                                                                            82

  Margarina                                                                                                                85-80

  Slănină                                                                                                                       70

  Alune de pădure                                                                                                         64

  Nuci                                                                                                                           61

  Cocos uscat, ras                                                                                                         55

  Migdale                                                                                                                     54

  Floarea soarelui (achene decorticate)                                                                           50

  Arahide                                                                                                                      48

  Susan                                                                                                                         47

  Seminţe de dovleac                                                                                                     47

  Salam "Sibiu"                                                                                                               43

  Seminte de mac                                                                                                          41

  Măsline                                                                                                                     37-30

  Salamuri (polonez, italian, etc.)                                                                                   36-25

  Muştar boabe                                                                                                             35

  Carne grasă de porc                                                                                                    35

  Carne tocată pentru sarmale                                                                                       32,5

  Carne de porc                                                                                                            31-24

  Mezeluri (parizer, cremvurşti, lebervurşt, tobă,etc.)                                                       27-24

  Brânză burduf                                                                                                              27

  Galbenus de ou                                                                                                           26

  Şvaiţer (brânză Schweitzer)                                                                                           26

  Scrumbii de Dunăre                                                                                                      26

  Pate de ficat                                                                                                                25

  Lapte parf                                                                                                                    24

  Caş, caşcaval, brânză topită, telemea                                                                          22-15

  Soia                                                                                                                           22-16

  Carne de miel                                                                                                               20

  Icre                                                                                                                            18-6

  Ou întreg                                                                                                                     12

  Carne tocată pentru mici                                                                                              17

  Peste(general)                                                                                                              17-2

  Carne de vită                                                                                                              16-3,5

  Carne de găină                                                                                                            10-5

  Cătina albă                                                                                                                    6

  Leguminoase cu excepţia soiei şi a arahidelor (boabe uscate)                                         2-1,5

  Fructe zemoase (mere, mure, dude, căpşuni, etc.)                                                          0,7-0,1

  Legume si zarzavaturi                                                                                                   0,4-0




Leave a Reply.