Totalitatea muschilor din organism formeaza sistemul muscular. Muschii reprezinta aproximativ 40% din greutatea corpului. Dupa locul pe care îl ocupa în organism si functia îndeplinita, muschii se clasifica în: muschi scheletici (somatici) si muschi viscerali.
MUSCHII SCHELETICI
Muschii scheletici constituie componentele active ale sistemului ocomotor. Sunt muschi striati voluntari. Contractia acestora se efectueaza la comanda directa a sistemului nervos central. Muschii scheletici mentin pozitia corpului prin contractii tonice (tonus muscular*) si asigura deplasarea prin contractii rapide determinate de impulsurile provenite de la sistemul nervos. Dupa forma si dimensiunea care predomina, muschii somatici se împartîn: lungi, lati, scurti si circulari (orbiculari si sfinctere). Structura muschilor striati scheletici. Un muschi striat este alcatuit din corp si tendoane. Corpul muscular este constituit din tesut muscular striat, tesut conjunctiv, vase sangvine si nervi. Fibrele musculare sunt grupate în fascicule învelite si separate prin trei teci conjunctive vascularizate: epimisium, perimisium si endomisium. La capete, prin unirea tecilor conjunctive se formeaza tendoanele cu care muschii se insera pe oase. La unii muschi lati insertia se realizeaza prin aponevroze. întregul muschi este învelit în fascia musculara conjunctiva care îl apara si permite alunecarea. Vascularizatia muschilor striati scheletici.Contractia musculara este mare consumatoare de energie. Aprovizionarea cu oxigen este realizata printr-o vascularizatie abundenta. în repaus sunt functionale numai o parte dintre capilare. Celelalte devin functionale o data cu cresterea debitului sangvin în timpul contractiilor. Venele au acelasi traseu ca si arterele. Vasele limfatice nu se extind în afara tecilor conjunctive. Dupa pozitia în organism, muschii somatici se împart în: muschii capului, gâtului, trunchiului si membrelor.
Muschii capului sunt: muschii mimicii, muschi cutanati grupati în jurul orificiilor orbitale, nazale si orificiului bucal (orbicularul buzelor), muschii masticatori (maseteri si temporali), muschii limbii si muschii extrinsed ai globului ocular. Muschii gâtului sunt: pielosul gâtului, sternocleidomastoidieni si hioidieni. Muschii trunchiului sunt; muschii spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal), muschii toracelui (pectorali, dinta{i, intercostali, diafragma) si muschii abdomenului (drept abdominal, oblici). Muschii membrului superior sunt: muschii umarului (deltoid), muschii bratului (biceps si triceps brahial), muschii antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai degetelor) si muschii mâinii. Muschii membrului inferior sunt: muschii fesieri;muschii coapsei (croitor, cvadriceps femural, biceps femural, adductori ai coapsei), muschii gambei (gastrocnemian, pronatori si supinatori ai piciorului, flexori si extensori) si muschii piciorului (extensori ai degetelor si plantari*).
MANIFESTARILE CONTRACTIEI MUSCULARE
Forta contractiei. Fibra musculara se supune legii„tot sau nimic", dar muschiul are contractie gradata. Gradarea se realizeaza prin cresterea numarului unitatilor motorii activate, în functie de intensitatea si frecventa stimulilor. Forta de contracfie este maxima când intra în activitate toate fibrele muschiului respectiv si variaza între 3,6-10 kg/cm2. Muschii netezi se contracta mal lent, deoarece lipseste sistemul transversal de tuburi, iar reticulul sarcoplasmic este slab dezvoltat. lonii de Ca, necesari cuplarii proteinelor contractile, patrund din mediul extracelular prin sarcolema în urma depolarizarii si sunt expulzati dupa refacerea potentialului de repaus. Acesti muschi sunt mai saraci în rezerve de substante energetice, deci prezinta o dependenta mai mare fata de degradarile aerobe.
Contractia musculara
a) Contractia izometnica modlfica tensiunea muschiului, dar lungimea ramâne constanta. Caracterlzeaza musculatura posturala. Nu produce lucru mecanic, ci caldura.
b) Contractia izotonica este aceea cand tensiunea ramâne constanta, dar variaza lungimea. Este caracteristica majoritatii muschilor scheletici. Realizeaza lucru mecanic si produce miscare. În activitatea obisnuita, muschiul trece prin faze de contractie izometrica si izotonica, initierea oricarei contractii fiind, de obicei, izometrica.
Oboseala musculara Se manifesta prin diminuarea capacitatii de travaliumuscular. Se datoreaza scaderii randamentului energetic, acumularii de acidlactic, lipsei de O2, epuizarii substantelor macroergice si a mediatorilor chimici la nivelul placilor motorii.
MUSCHII SCHELETICI
Muschii scheletici constituie componentele active ale sistemului ocomotor. Sunt muschi striati voluntari. Contractia acestora se efectueaza la comanda directa a sistemului nervos central. Muschii scheletici mentin pozitia corpului prin contractii tonice (tonus muscular*) si asigura deplasarea prin contractii rapide determinate de impulsurile provenite de la sistemul nervos. Dupa forma si dimensiunea care predomina, muschii somatici se împartîn: lungi, lati, scurti si circulari (orbiculari si sfinctere). Structura muschilor striati scheletici. Un muschi striat este alcatuit din corp si tendoane. Corpul muscular este constituit din tesut muscular striat, tesut conjunctiv, vase sangvine si nervi. Fibrele musculare sunt grupate în fascicule învelite si separate prin trei teci conjunctive vascularizate: epimisium, perimisium si endomisium. La capete, prin unirea tecilor conjunctive se formeaza tendoanele cu care muschii se insera pe oase. La unii muschi lati insertia se realizeaza prin aponevroze. întregul muschi este învelit în fascia musculara conjunctiva care îl apara si permite alunecarea. Vascularizatia muschilor striati scheletici.Contractia musculara este mare consumatoare de energie. Aprovizionarea cu oxigen este realizata printr-o vascularizatie abundenta. în repaus sunt functionale numai o parte dintre capilare. Celelalte devin functionale o data cu cresterea debitului sangvin în timpul contractiilor. Venele au acelasi traseu ca si arterele. Vasele limfatice nu se extind în afara tecilor conjunctive. Dupa pozitia în organism, muschii somatici se împart în: muschii capului, gâtului, trunchiului si membrelor.
Muschii capului sunt: muschii mimicii, muschi cutanati grupati în jurul orificiilor orbitale, nazale si orificiului bucal (orbicularul buzelor), muschii masticatori (maseteri si temporali), muschii limbii si muschii extrinsed ai globului ocular. Muschii gâtului sunt: pielosul gâtului, sternocleidomastoidieni si hioidieni. Muschii trunchiului sunt; muschii spatelui si ai cefei (trapez, marele dorsal), muschii toracelui (pectorali, dinta{i, intercostali, diafragma) si muschii abdomenului (drept abdominal, oblici). Muschii membrului superior sunt: muschii umarului (deltoid), muschii bratului (biceps si triceps brahial), muschii antebratului (pronatori si supinatori ai antebratului, flexori si extensori ai degetelor) si muschii mâinii. Muschii membrului inferior sunt: muschii fesieri;muschii coapsei (croitor, cvadriceps femural, biceps femural, adductori ai coapsei), muschii gambei (gastrocnemian, pronatori si supinatori ai piciorului, flexori si extensori) si muschii piciorului (extensori ai degetelor si plantari*).
MANIFESTARILE CONTRACTIEI MUSCULARE
Forta contractiei. Fibra musculara se supune legii„tot sau nimic", dar muschiul are contractie gradata. Gradarea se realizeaza prin cresterea numarului unitatilor motorii activate, în functie de intensitatea si frecventa stimulilor. Forta de contracfie este maxima când intra în activitate toate fibrele muschiului respectiv si variaza între 3,6-10 kg/cm2. Muschii netezi se contracta mal lent, deoarece lipseste sistemul transversal de tuburi, iar reticulul sarcoplasmic este slab dezvoltat. lonii de Ca, necesari cuplarii proteinelor contractile, patrund din mediul extracelular prin sarcolema în urma depolarizarii si sunt expulzati dupa refacerea potentialului de repaus. Acesti muschi sunt mai saraci în rezerve de substante energetice, deci prezinta o dependenta mai mare fata de degradarile aerobe.
Contractia musculara
a) Contractia izometnica modlfica tensiunea muschiului, dar lungimea ramâne constanta. Caracterlzeaza musculatura posturala. Nu produce lucru mecanic, ci caldura.
b) Contractia izotonica este aceea cand tensiunea ramâne constanta, dar variaza lungimea. Este caracteristica majoritatii muschilor scheletici. Realizeaza lucru mecanic si produce miscare. În activitatea obisnuita, muschiul trece prin faze de contractie izometrica si izotonica, initierea oricarei contractii fiind, de obicei, izometrica.
Oboseala musculara Se manifesta prin diminuarea capacitatii de travaliumuscular. Se datoreaza scaderii randamentului energetic, acumularii de acidlactic, lipsei de O2, epuizarii substantelor macroergice si a mediatorilor chimici la nivelul placilor motorii.
RSS Feed