Sistemul nervos, unitar ca stuctura si functie, se divide in: sistemul nervos al vietii de relutie sau somatic care asigura sensibilitatea senzitivo-senzoriala si activitatea motorie somatica, in functie de conditiile variabile ale mediului inconjurator; in componenta lui intra axul cerebrospinal (ncvraxul), format din maduva spinarii si encefal, cât si sistemul nervos periferic,format din ganglioni si nervi (spinali si cranieni). Sistemul nervos al vietii vegetative sau vegetativ integreaza activitatea viscerala inconstienta, necesara destasurarii normale a functiilor organismului. Se divide in sistem nervos simpatic si parasimpatic. Fiecare componenta este formata,la randul sau dintr-o portiune centrala, constituita din centri vegetativi si una periferica, alcatuita din fibre si ganglioni vegetativi. Sistemul nervos vegetativ regleaza activitatea musculaturii viscerelor si glandelor.Sistemul nervos somatic inregistreaza prin intermediul exteroceptorilor modificarile factorilor fizici si chimici din mediul ambiant iar prin unii proprioccptori, informatii despre pozitia si miscarea corpului in spatiu. Sistemul nervos somatic inregistreaza, stocheaza, transmite si integreaza informatiile pe baza carora se elaboreaza senzatii si perceptii (in prezenta obiectelor), reprezentari (in abscnta obiectelor), precum si raspunsuri adecvate motorii si secretorii. Functional, sistemul nervos somatic indeplineste rol integrator, prin elaborarea unor raspunsuri adecvate si adaptative fata de schimbarile survenite in mediul de viata. Sistemul nervos vegetativ impreuna cu cel endocrin asigura suportul biochimic si cnergetic al acestor adaptari ale organismului. Prin functia reflexa care sta la baza activitatii sale, sistemul nervossomatic contribuie la realizarea unui echilibru dinamic intre organism si mediul înconjurator.
TESUTUL NERVOS - Tesutul nervos este alcatuit din celule diferentiate si specializate, de origine ectodermica, denumite neuroni, si din nevroglii sau celule gliale, care se distribuie printre neuroni, constituind un element de suport pentru sistemul nervos.
NEURONUL - Neuronul reprezinta unitatea stucturala si functionala a sistemului nervos.Ca unitate structurala asigura legaturile sinaptice intre neuroni, legaturi care stau la baza arcului reflex. Ca unitate functionala, neuronul are capacitatea de a genera si a conduce influxuri nervoase. Totalitatea neuronilor si a celulelor gliale alcatuiesc tesutul nervos; acesta formeaza in final sistemul nervos.
STRUCTURA NEURONULUI - Neuronul este o celula formata din corpul celular, prelungiri si terminatiile acestora din urma; prelungirile sunt de doua feluri: dendritele si axonul. Prelungirile neuronilor prin care circula influxul nervos poarta numele de fibre nervoase. Corpul neuronilor. Acesta formeaza in axul cerebrospinal: nuclei, straturi (scoarta cerebrala si cerebeloasa), retele neuronale (SRAA). Neuronii situati extranevraxial (in afara axului cerebrospinal) formeaza ganglionii somatici si vegetativi. Corpul neuronului este acoperit cu o membrana subtire lipoproteica, numita neurilema, sub care se afla citoplasma (neuroplasma), ce contine organite si incluziuni citoplasmatice si un nucleu, cu unul sau mai multi nucleoli. Neuroplasma contine organite comune tuturor celulelor: mitocondrii,aparat Golgi, lizozomi, centrul celular - ultimul numai in neuronii tineri, deoarece acestia se divid numai in viata intrauterina. Organitele specifice sunt reprezentate prin corpusculi Nissl si neurotibrile. Axonul este invelit de la interior spre exterior, de trei teci suprapuse, si anume: teaca de mielina, Schwann si Henle. Tcaca de mielina este sintetizata de celulele gliale. Are aspectul unui invelis continuu, format din lamele lipoproteice concentrice, dispuse in jurul axolemei. Rolul sau consta in protectia si nutritia axonului, cat si in izolarea electrica a fibrei nervoase de impulsurile conduse de fibrele vecine. Teaca Schwann, formata din celule gliale, este dispusa concentric în jurul tecii de mielina. Intre doua celule gliale succesive se afla strangulatiile (nodurile) Ranvier. Aceasta teaca indeplineste un rol in secretia mielinei, un rol trofic si de protectie si asigura totodata conducerea saltatorie a influxului nervos. Teaca Henle este un invelis continuu in jurul tecii Schwann, format din fibre conjunctive de colagen si reticulina, care insoteste axonul pana la butonii terminali. Rolul sau este trofic si de protectie. Fibrele nervoase. Acestea sunt constituite din prelungirile corpului neuronal (dendrite si axon), prin care circula influxul nervos. Fibrele nervoase raspandite in axul cerebrospinal participa la formarea cailor de conducere iar cele din afara axului, la formarea nervilor periferici.
FUNCTILE MADUVEI SPINARII - Maduva spinarii indeplineste doua functii importante: reflexa, care sta la baza activitatii sistemului nervos si de conducere.
Functia reflexa. Aceasta functie a SNC asigura legatura dintre organism si mediul inconjurator, mentinand un echilibru dinamic ce contribuie la integrarea si adaptarea organismului in mediu. Actul reflex este raspunsul fiziologic la stimuli care actioneaza asupra unui camp receptor, cu participarea sistemului nervos.
Substratul anatomic al actului reflex il constituie arcul reflex, care cuprinde:
- calea aferenta (senzitiva) contine fibre care vin de la receptori, fîind aferente centrului reflex;
- centrii reflecsi formati din neuroni care indeplinesc acceasi functie;
- calea eferenta (efectoric) este formata din fibre cu originea in neuronii
centrilor din nevrax, care se indreapta spre organele efectoare somatice sau
vegetative.
TESUTUL NERVOS - Tesutul nervos este alcatuit din celule diferentiate si specializate, de origine ectodermica, denumite neuroni, si din nevroglii sau celule gliale, care se distribuie printre neuroni, constituind un element de suport pentru sistemul nervos.
NEURONUL - Neuronul reprezinta unitatea stucturala si functionala a sistemului nervos.Ca unitate structurala asigura legaturile sinaptice intre neuroni, legaturi care stau la baza arcului reflex. Ca unitate functionala, neuronul are capacitatea de a genera si a conduce influxuri nervoase. Totalitatea neuronilor si a celulelor gliale alcatuiesc tesutul nervos; acesta formeaza in final sistemul nervos.
STRUCTURA NEURONULUI - Neuronul este o celula formata din corpul celular, prelungiri si terminatiile acestora din urma; prelungirile sunt de doua feluri: dendritele si axonul. Prelungirile neuronilor prin care circula influxul nervos poarta numele de fibre nervoase. Corpul neuronilor. Acesta formeaza in axul cerebrospinal: nuclei, straturi (scoarta cerebrala si cerebeloasa), retele neuronale (SRAA). Neuronii situati extranevraxial (in afara axului cerebrospinal) formeaza ganglionii somatici si vegetativi. Corpul neuronului este acoperit cu o membrana subtire lipoproteica, numita neurilema, sub care se afla citoplasma (neuroplasma), ce contine organite si incluziuni citoplasmatice si un nucleu, cu unul sau mai multi nucleoli. Neuroplasma contine organite comune tuturor celulelor: mitocondrii,aparat Golgi, lizozomi, centrul celular - ultimul numai in neuronii tineri, deoarece acestia se divid numai in viata intrauterina. Organitele specifice sunt reprezentate prin corpusculi Nissl si neurotibrile. Axonul este invelit de la interior spre exterior, de trei teci suprapuse, si anume: teaca de mielina, Schwann si Henle. Tcaca de mielina este sintetizata de celulele gliale. Are aspectul unui invelis continuu, format din lamele lipoproteice concentrice, dispuse in jurul axolemei. Rolul sau consta in protectia si nutritia axonului, cat si in izolarea electrica a fibrei nervoase de impulsurile conduse de fibrele vecine. Teaca Schwann, formata din celule gliale, este dispusa concentric în jurul tecii de mielina. Intre doua celule gliale succesive se afla strangulatiile (nodurile) Ranvier. Aceasta teaca indeplineste un rol in secretia mielinei, un rol trofic si de protectie si asigura totodata conducerea saltatorie a influxului nervos. Teaca Henle este un invelis continuu in jurul tecii Schwann, format din fibre conjunctive de colagen si reticulina, care insoteste axonul pana la butonii terminali. Rolul sau este trofic si de protectie. Fibrele nervoase. Acestea sunt constituite din prelungirile corpului neuronal (dendrite si axon), prin care circula influxul nervos. Fibrele nervoase raspandite in axul cerebrospinal participa la formarea cailor de conducere iar cele din afara axului, la formarea nervilor periferici.
FUNCTILE MADUVEI SPINARII - Maduva spinarii indeplineste doua functii importante: reflexa, care sta la baza activitatii sistemului nervos si de conducere.
Functia reflexa. Aceasta functie a SNC asigura legatura dintre organism si mediul inconjurator, mentinand un echilibru dinamic ce contribuie la integrarea si adaptarea organismului in mediu. Actul reflex este raspunsul fiziologic la stimuli care actioneaza asupra unui camp receptor, cu participarea sistemului nervos.
Substratul anatomic al actului reflex il constituie arcul reflex, care cuprinde:
- calea aferenta (senzitiva) contine fibre care vin de la receptori, fîind aferente centrului reflex;
- centrii reflecsi formati din neuroni care indeplinesc acceasi functie;
- calea eferenta (efectoric) este formata din fibre cu originea in neuronii
centrilor din nevrax, care se indreapta spre organele efectoare somatice sau
vegetative.
RSS Feed